O veche parabolă spune că într-o zi minciuna și adevărul s-au întâlnit.
Minciuna i-a spus adevărului:
- Bună dimineața!.
Și adevărul a verificat dacă într-adevăr e o zi bună. S-a uitat în sus, nu a văzut nori de ploaie, mai multe păsări au cântat și văzând că într-adevăr era o zi bună, i-a răspuns minciunii: - Bună dimineața!
- E prea cald azi.
Și adevărul văzu că minciuna a spus adevărul.
Minciuna apoi l-a invitat pe adevăr să se scalde în rîu. Și-a scos hainele, a sărit în apă și i-a spus: - Să știi că apa e minunată!
Și de îndată ce adevărul a sărit în rîu, cum era de așteptat, minciuna a ieșit din apă, s-a îmbrăcat în hainele adevărului și a plecat.
Adevărul în schimb a refuzat să se îmbrace în hainele minciunii și, pentru că n-avea de ce să-i fie rușine, a plecat dezbrăcat pe stradă.
Așa se face că, în ochii altor oameni, e mai ușor de acceptat minciuna îmbrăcată în hainele adevărului, decât adevărul gol-goluţ…
Mantuirea sufletului 